CONSTATAREA EXISTENTEI SAU INEXISTENTEI UNUI DREPT

In functie de scopul urmarit de reclamant (de a obtine executarea obligatiei sau doar recunoasterea unui drept), cererile in justitie se clasifica in cereri in realizare, cereri in constatare si cereri in constituire.

1.1Cererile in realizare sunt consacrate de art. 30 alin. (1) C.pr. civ. si sunt acele cereri prin care reclamantul, ce se pretinde titularul unui drept subiectiv, solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului sau, iar dasca acest lucru nu mai este posibil, la despabubiri pentru prejudiciul suferit.

Exemple de astfel de cereri sunt: cererile in revendicare; cereri prin care se solicita plata unor sume de bani cu titlu de despagubiri; cereri prin care se solicita predarea unor bunuri sau indeplinirea unor obligatii contractuale; cereri prin care se solicita anularea unui act juridic (indiferent ca este vorba de nulitate relativa sau absoluta); cereri prin care se solicita pronuntarea rezolutiunii sau rezilierii, cu mentiunea ca in cazul rezolutiunii unilaterale si a celei de plin drept, cererea este una in constatare, deoarece interventia instantei vizeaza doar constatarea existentei unei neexecutari culpabile, validitatea pactului comisoriu si corecta sa aplicare de catre partea indreptatita sau, dupa caz, incidenta unei dispozitii legale care sa prevada rezolutiunea de plin drept

1.2 Cererile in constatare , sunt acele cereri prin care reclamantul solicita insatntei numai sa constate existenta unui drept subiectiv al sau ori inexistenta unui drept subiectiv al paratului impotriva sa, deci reclamantul solicita constatarea existentei sau inexistentei unui raport juridic concret (art. 35 C.pr. civ.)

A.Clasificare

A.1. Cereri in constatare pozitive si cereri in constatare negative, dupa cum se solicita constatarea existentei unui drept (un raport substantial intre reclamant si parat), respectiv constatarea inexistentei unui drept al paratului;

A.2 Cereri in constatare declaratorii (prin care se solicita instantei constatarea existentei sau inexistentei unui raport juridic), cereri in constatare interogatorii (prin care in mod preventiv, titularul dreptului cheaama in judecata o persoana care ar putea eventual sa-i conteste dreptul, pentru a se lua act daca recunoaste sau nu dreptul) si cereri in constatare provocatorii (prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care prin atitudinea sa ii cauzeaza o tulburare in exercitiul dreptului sau).

B. Trasaturile actiunii in constatare

Pe calea actiunii in constatare se poate solicita doar constatarea existentei sau inexistentei unui drept determinat sau determinabil, nu si a unei situatii de fapt.

Astfel, cererea este inadmisibila, fiind vorba de o simpla situatie de fapt, daca se solicita sa se constate:

-identitatea de persoana dintre reclamant si cel care figureaza cu un alt nume intr-un act juridic,

-faptul ca un inscris s-a pierdut in anumite imprejurari, sau ca un spatiu dintr-un imobil constituie o singura suprafata locativa,

-faptul ca reclamantul nu are niciun fel de datorie fata de parat etc.

Cererea este admisibila, fiind vorba de constatarea unui raport juridic, daca se solicita sa se constate:

-existenta consimtamantului paratului la efectuaerea unor lucrari de imbunatatire a imobilului,

-calitatea in care o persoana a construit pe terenul altei persoane (constructor de buna-credinta, de rea-credinta ori constructor in temeiul unei conventii cu proprietarul),

- inexistenta unor raporturi de rudenie intre reclamant si parat de care legea leaga existenta anumitor consecinte juridice,

-intervenirea rezolutiunii unilaterale si a celei de plin drept,

-intervenirea prescriptiei dreptului material la actiune al paratului.

Hotararile pronuntate cu privire la cererile in constatare nu pot fi titluri executorii, nefiind susceptibile de executare silita.

C. Cererea in constatare are un caracter subsidiar fata de cererea in realizare, urmand a se respinge ca inadmisibila daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.

Astfel, este admisibila cererea in constatare, nefiind deschisa o cale pentru realizarea dreptului, in urmatoarele situatii:

• in ipoteza unei clauze considerata ca nescrisa ori a altei nulitati, care in temeiul unei dispozitii legale exprese, opereaza de drept,

• in cazurile in care rezolutiunea sau rezilierea opereaza de drept,

• daca debitorul, inainte de declansarea executarii silite, solicita sa se constate ca a intervenit prescriptia dreptului creditorului de a cere si obtine executarea silita,

• in cazul cererii in constatarea dreptului de proprietate, formulata de proprietarul care se gaseste in posesia bunului, daca dovedeste ca acest drept ii este contestat de parat, fiindu-i necesara o hotarare judecatoresca prin care sa i se recunoasca dreptul sau, deoarece in aceasta situatie nu are la indemana o actiune in revendicare, aceasta presupunand existenta unui proprietar neposesor si a unui posesor neproprietar,

• daca unul dintre soti solicita sa se constate ca unul sau mai multe bunuri dobandite in timpul casatoriei, in cadrul regimului comunitatii legale, sunt bunuri comune, sau dimpotriva, bunuri proprii, etc

Este inadmisibila actiunea in constatare prin care se solicita sa se constate ca:

- intre parti a intervenit o conventie privind vanzarea unui teren, intrucat partea interesata poate sa ceara direct realizarea dreptului, prin constrangerea debitorului la executarea prestatiei asumate,

-proprietarul terenului a devenit proprietarul constructiei ridicate de el fara autorizatie de constructie, in scopul inscrierii ulterioare a dreptului de proprietate asupra constructiei in Cartea Funciara, in acest caz fiind reglementata o procedura pentru realizarea dreptului si anume cea prevazuta de art. 37 din Legea 7/1996.

#constatareaexistenteiunuidrept #constatareainezistenteiunuidrept #actiuneinconstatare #actiuneinrealizare #avocatiivorbesc #avocatEugeniuPlesea #inadmisibilitateaactiunii